|
Marijuana (iarba, verde, ganja)
Marijuana este un amestec verde - cenuşiu preparat din frunzele, tulpina şi
seminţele uscate şi mărunţite ale plantei numite Cannabis sativa (cânepă).
Haşiş este obţinut din aceeaşi plantă şi există sub formă de răşină (care
variază la culoare de la galben la maro-închis şi negru) sau de ulei vâscos.
Consum. Cel mai adesea marijuana este fumată din ţigări răsucite
manual. Poate fi însă fumată şi din pipe obişnuite sau pipe speciale, numite
pipe-cu-apă (water pipes). Unii utilizatori o fumează din ţigări obişnuite,
înlocuind tutunul din ele cu marijuana şi amestecând-o şi cu alte substanţe
stupefiante (ex.: crack). Marijuana poate fi consumată şi sub formă de
infuzie (ceai) sau amestecată în mâncăruri sau prăjituri (engl. cookies). În
unele ţări este permisă utilizarea marijuanei în scopuri medicale, mai ales
în tratamentul cancerului, al SIDA şi al glaucomului. Este cunoscut faptul
ca multe dintre persoanele bolnave de SIDA îşi pierd pofta de mâncare, ori
este foarte important pentru ele să îşi păstreze o greutate corporală
adecvată. În aceste condiţii, consumul de marijuana poate fi benefic,
întrucât îi ajută să îşi păstreze sau să îşi crească apetitul. Pe bolnavii
de cancer, marijuana îi ajută să scape de stările puternice de greaţă
provocate adesea de chimioterapie.
Efecte fiziologice şi psihologice pe termen scurt.
Efectele imediate ale produselor pe bază de cannabis nu sunt atât de
puternice, însă ele pot fi influenţate de mulţi factori: cantitatea
utilizată, vârsta utilizatorului, modul de administrare, starea psihologică
a utilizatorului, scopul utilizării, locul (ambientul) în care sunt
utilizate etc.
Efectele pe termen scurt - pentru care mulţi utilizatori consideră consumul
de marijuana ca fiind o experienţă plăcută - sunt: relaxare; reducerea
stresului; intensificarea senzaţiilor de gust, miros, văz şi auz; creşterea
creativităţii; diminuarea durerilor (ex.: migrene, crampe); reducerea
senzaţiei de greaţă; creşterea poftei de mâncare; euforie; lipsă de
inhibiţii şi locvacitate; senzaţia că timpul s-a "dilatat" (că trece greu).
Dintre efectele considerate neplăcute, cele mai frecvente sunt: greaţa (mai
ales dacă marijuana este luată în combinaţie cu alcool sau alte droguri cu
efect stimulant); gură uscată; iritarea ochilor (roşeaţă); migrenă; lipsă de
coordonare în mişcări şi lipsa echilibrului; tuse slabă şi frecventă.
Efecte fiziologice şi psihologice pe termen lung.
Consumul îndelungat de marijuana are adesea efecte psihologice şi
fiziologice adverse, uneori extrem de neplăcute. Dintre efectele fiziologice
cel mai des întâlnite trebuie menţionate: salivaţie abundentă, insomnie,
conjunctivită, nas înfundat, bronşită, imunitate scăzută a organismului în
faţa infecţiilor. Cele mai des întâlnite efecte psihologice pe termen lung
sunt: modificări frecvente de dispoziţie, lipsă de motivaţie şi de interes
pentru orice fel de activitate, toleranţă redusă la insuccese, performanţe
reduse la şcoală sau la locul de muncă, mişcări lente, reducerea capacităţii
de memorare şi de concentrare a atenţiei.
În cazul intoxicaţiei cu cannabis, utilizatorii pot suferi de: mania
persecuţiei şi paranoia; incoerenţă în vorbire; confuzie; anxietate;
depresie; reacţii de panică; halucinaţii vizuale; delir; afecţiuni ale
aparatului reproducător (ex.: la bărbaţi scade capacitatea de a avea erecţie
sau orgasm).
|
